Ayahuasca este o potiune realizata dintr-un amestec de plante psihotrope activatoare a neurotransmitatorului serotonina, cu larga raspandire in medicina traditionala a multor culturi. Acesta este motivul pentru care popularitatea acestei bauturi a luat amploare in ultimii ani si in Occident. Insa este Ayahuasca o experienta ce poate oferi solutii reale ?  Poate cu adevarat fi eficienta in tratarea diferitelor afectiuni?  Care sunt mecanismele de actiune ale acestei mixturi ?

 

Dovezi ale eficientei

 

Unul dintre principalele moduri de utilizare ale Ayahuasca este ca si medicament traditional. Cu toate acestea, ducem lipsa de date clare, testele clinice care sa demonstreze eficienta in tratarea diferitelor afectiuni fizice sau psihologice fiind aproape inexistente.  Cu toate acestea, exista cateva interviuri luate unui grup de 15 utilizatori frecventi ai potiunii, toti aestia fiind membri ai miscarii spirituale braziliene “Uniao do Vegetal”.  Se pare ca 11 dintre acestia au suferit in trecut de probleme din cauza dependentei de alcool. Comportamentul abuziv in cadrul familiei a fost mentionat de 5 indivizi.  Dependenta de cocaina si amfetamine a fost mentionata de 4 persoane. Dependenta de fumat a fost notata in dreptul a 11 dintre ei. In 2 cazuri, anxietatea si depresia au fost semnalate ca si afectiuni. Conform declaratiilor autorilor, toate aceste afectiuni se pare ca au fost vindecate ca urmare a practicarii ceremonialului Ayahuasca in cadrul miscarii Uniao do Vegetal. Totusi, nu exista disponibil vreun diagnostic psihiatric de specialitate.

Un studiu recent in care 32 de membri ai congregatiei Santo Daime din Oregon (USA) au fost fost evaluati, noteaza faptul ca aproape toti subiectii au suferit de afectiuni psihologice, probleme cu drogurile sau alcoolul, abuz in familie si in societate. Inca o data, se pare ca participarea la ritualurile Ayahuasca a dat rezultate benefice.

Singurul studiu conceput special pentru evaluarea eficientei clinice a Ayahuasca a implicat 3 pacienti, femei diagnosticate cu depresie unipolara, carora li s-a administrat o doza orala de 3ml/kg. Dupa o prima administrare, simptomele depresive s-au redus semnificativ. Dupa 14 zile, acestea ajunsesera la un nivel minim.

Ayahuasca si-a castigat reputatia de a fi extrem de eficienta in tratarea dependentelor de droguri precum cocaina sau heroina, insa, din nou, nu exista studii clinice care sa sustina acest fapt. Exista totusi cateva clinici care au initiat programe de tratament cu Ayahuasca pentru cazurile de dependenta, insa nu au fost publicate date de specialitate in acest sens.

Din ce in ce mai multe declaratii venind din partea indivizilor ce au experimentat pe cont propriu efectele terapeutice si practicile de dezvoltare personala prin intermediul Ayahuasca, accentueaza nevoia de studii de specialitate in aceasta zona atat de putin cunoscuta.

 

 

Mecanism de actiune

 

Ayahuasca este o potiune realizata dintr-un amestec de plante psihotrope activatoare a neurotransmitatorului serotonina. Cele mai intalnite surse botanice pentru obtinerea Ayahuasca sunt Banisteriopsis caapi si Psychotria viridis.   B.caapi contine alkaloizi beta-carboline cu actiune MAOI (Inhibitori de Monoaminoxidaza), harmina, harmalina si tetrahidroharmina.  P. viridis contine N,N-Dimetiltryptamine (DMT) care nu este activ oral, datorita faptului ca este distrus de enzimele MAO in tractul gastrointestinal, insa combinatia cu alcaloizii MAOI blocheaza descompunerea metabolica a acestuia facandu-l activ oral.

Este universal acceptat faptul ca principalul mecanism de actiune neurobiologic al substantelor halucinogene il reprezinta rolul de agonist al acestora pentru receptorii 5-HT2A situati in cortexul prefrontal in stratul V la neuronii piramidali glutamatergici.  Cand receptorii 5-HT2A sunt activati, are loc eliberarea neurotransmitatorului glutamat proces ce produce excitarea neurala a intregului cortex frontal.

Un test EEG (electroencefalograma) pe mai multi subiecti a demonstrat ca Ayahuasca detine anumite proprietati de stimulator al functiilor cognitive. In urma unui alt test recent in care a fost utilizata procedura de neuroimagistica SPECT pentru mai multi voluntari perfect sanatosi  carora li s-a administrat ayahuasca, s-a observat activarea mai multor regiuni frontale, cu precadere in cortexul cingulat anterior si cel median prefrontal, zone implicate in procesele de excitare emotionala, constientizare somatica, senzoriale subiective. Regiunea parahipocampica, implicata in procesul de memorare si excitare emotionala a fost deasemenea activata.  Acest mecanism de actiune neurobiologic stipuleaza faptul ca Ayahuasca ar permite subiectilor sa “calatoreasca” prin amintirile experientelor traite fiind in totalitate constienti de emotii si ganduri care in ar fi extrem de dificil de accesat intr-o stare obisnuita de constiinta.

Regiunile frontale mai sunt implicate in procesul anticipator si de planificare, in gandirea abstracta. Astfel se pot explica profundele experiente cognitive si revelatoare ce au loc sub efectul Ayahuasca.

 

Psihologia

 

Exista cateva carti importante ce descriu cu lux de amanunte aspectele fenomenologice ale experientei Ayahuasca in diferite contexte:  shamanic, psihoterapeutic si religios. Efectele psihologice ale experientei Ayahuasca au fost evaluate prin studii controlate, utilizandu-se scala analog vizuala cat si diferite grile de evaluare.  Grilele de evaluare utilizate au fost HRS (Halucinogenic Rating Scale) si ARCI ( Addiction Research Center Inventory).  Grila HRS este principala modalitate de evaluare pentru substantele halucinogene. Se analizeaza : somestezia – ce reflecta efectele somatice, afectul- sensibilitatea la raspunsurile emotionale si afective, volitiunea- ce indica nivelul de incapacitate al voluntarului, cognitia- sunt descrise modificari in procesul de gandire cat si in continutul gandurilor, perceptia- sunt analizate mirosul, gustul, auzul, vazul. Cel din urma element analizat este intensitatea totala a experientei.  Studiile arata ca experienta Ayahuasca este diferita ca intensitate in functie de parametrii clinici de administrare.  Subiectii voluntari au descris-o prin termeni ca : “placut”, “efecte puternice”, “viziuni”, “stimulant”, “in alta lume”.

 

 

 

Siguranta

 

Desi nu au fost raportate evenimente neplacute in urma administrarii de Ayahuasca in cadrul studiilor clinice, se recomanda totusi precautie in utilizarea acestei potiuni intr-un cadru necontrolat.  Studiile s-au desfasurat in mare parte pe voluntari tineri, sanatosi, cu indelunga experienta in utilizarea plantelor psihotrope. A fost raportat un singur caz de dezorientare/confuzie si cedare nervoasa in urma administrarii unei doze puternice, care insa au fost ameliorate dupa un tratament cu medicatii antipsihotice.

Alte cateva cazuri de psihoze (tulburari temporare ale sistemului nervos) au fost inregistrate, insa nimic grav si de lunga durata nu a fost semnalat. Chiar daca numarul acestor efecte psihiatrice adverse este relativ redus iar gradul de siguranta psihologic este acceptabil, este totusi necesar a fi luate in considerare pentru a putea avea o imagine completa asupra posibilelor riscuri la care este expus utilizatorul de Ayahuasca.

Pe de alta parte, studiile raporteaza reducerea semnificativa a diferitelor simptome psihiatrice cat si modificari pozitive in comportamentul utilizatorilor atat in perioada imediat urmatoare cat si dupa un interval de 6 luni de la experiment.  S-a observat ca in anumite cazuri exista o conexiune intre unele modificari psihologice si frecventa utilizarii Ayahuasca.

Exista cateva analize asupra aspectelor psihiatrice si cognitive la utilizatori adulti si adolescenti pe termen lung. Se pare ca nu a avut loc o deteriorare psihopatologica sau neurocognitiva pentru cazurile studiate.

In cele din urma, vom aborda un studiu recent ce a avut loc pe 112 subiecti carora li s-a administrat Ayahuasca timp de un an intr-un cadru controlat si ghidat. S-a observat ca subiectii au utilizat din ce in ce mai putine medicamente, droguri sau alcool, iar concluzia  este ca “ritualul Ayahuasca nu pare a fi asociat cu problemele psihosociale pe care alte droguri (de care se face abuz)  le produc.”  Nu exista vreun tip de afectiune psihopatologica sau alterare a personalitatii ceea ce indica faptul ca Ayahuasca nu este o substanta neurotoxica.

Totusi, este recomandat ca aceste rezultate si observatii sa fie interpretate cu grija, deoarece nu pot fi extrapolate in cazul oamenilor fara experienta in utilizarea de plante sau substante psihotrope.

 

 

Referinte :

 

  1. Mabit J. Blending Traditions- Using Indigenous Medicinal Knowledge to Treat Drug Adiction. MAPS. 2002; XII(2):

25-32. (http://maps.org/news-letters/v12n2/12225mab.html)

  1. Grob CS, McKenna DJ, Callaway JC, Brito GS, Neves ES et al. Human psychopharmacology of hoasca, a plant

hallucinogen used in ritual context in Brazil.J Nerv Ment Dis. 1996; 184(2):86-94.

  1. Halpern JH, Sherwood AR, Passie T, Blackwell KC, Ruttenber AJ. Evidence of health and safety in American

members of a religion who use a hallucinogenic sacrament. Med Sci Monit. 2008; 14(8):SR15-22.

  1. Lima F, Ribero L, Machado JP, Porfírio J, Quevedo J, et al. The therapeutic potential of harmine and ayahuasca

in depression: Evidence from exploratory animal and human studies. In: R. dos Santos (Ed.): The

Ethnopharmacology of Ayahuasca. 2010. Kerala, India, Research Network. pp: 75-85. (http://www.trnres.com/

ebook/uploads/rafael/T_12998352185 Rafael.pdf)

  1. Riba J. Human pharmacology of ayahuasca. [PhD thesis] Universitat Autónoma de Barcelona. 2003. (http://

www.tdx.cat/handle/10803/5378)

  1. Fantegrossi WE, Murnane KS, Reissig CJ. The behavioral pharmacology of hallucinogens. Biochem Pharmacol.

2008; 75(1):17-337. Riba J, Anderer P, Morte A, Urbano G, Jané F, Saletu B, et al. Topographic pharmaco-EEG mapping of the

effects of the South American psychoactive beverage ayahuasca in healthy volunteers. Br J Clin Pharmacol.

2002; 53(6):613-28.

  1. Riba J, Romero S, Grasa E, Mena E, Carrió I, et al. Increased frontal and paralimbic activation following

ayahuasca, the pan-Amazonian inebriant. Psychopharmacology (Berl). 2006; 186(1):93-8.

  1. de Araujo DB, Ribeiro S, Cecchi GA, Carvalho FM, Sanchez TA, et al. Seeing with the eyes shut: Neural basis of

enhanced imagery following ayahuasca ingestion. Hum Brain Mapp. 2011; doi: 10.1002/hbm.21381.

  1. Shanon B. The antipodes of the mind: Charting the phenomenology of the ayahuasca Experience. 2002. Oxford,

Oxford Uneversity Press, USA.

  1. Metzner, R. Sacred Vine of Spirits: Ayahuasca 1999. Rochester Vermont, Park Street Press.
  2. Riba, J. y Barbanoj, M.J. “Bringing ayahuasca to the clinical research laboratory”, Journal of Psychoactive

Drugs. 2005; 37(2): 219-30.

  1. Guimaraes RS, Strassman RJ. Ayahuasca and psychosis. In: R. dos Santos (Ed.): The Ethnopharmacology of

Ayahuasca. 2010. Kerala, India, Research Network. pp 97-99. (http://www.trnres.com/ebook/uploads/rafael/

T_12998353067 Rafael.pdf)

  1. Lima, F, Naves, M, Motta, J, Migueki, J, Brito, G, et al. Sistema de Notificação e Monitoramento Psiquiátrico em

Instituição de Usuários do Chá Hoasca – União da Vegetal. Revista Brasileira de Psiquiatria. 2002; 24(2). (http://

www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1516-44462002000600014)

  1. Bouso JC, Riba J. An overview of the literature on the pharmacology and neuropsychiatric long term effects of

ayahuasca. In: R. dos Santos (Ed.): The Ethnopharmacology of Ayahuasca. 2010. Kerala, India, Transworld

Research Network. pp. 55-64. (http://www.trnres.com/ebook/uploads/rafael/T_12998350813 Rafael.pdf)

  1. Gable RS. Risk assessment of ritual use of oral dimethyltryptamine (DMT) and harmala alkaloids. Addiction.

2007;102(1):24-34.

  1. Gable RS. Risk assessment of ritual use of oral dimethyltryptamine (DMT) and harmala alkaloids. Addiction.

2007;102(1):24-34.

  1. Santos RG, Landeira-Fernandez J, Strassman RJ, Motta V, Cruz AP. Effects of ayahuasca on psychometric

measures of anxiety, panic-like and hopelessness in Santo Daime members. J Ethnopharmacol. 2007. 112(3):

507-13

  1. Barbosa PC, Cazorla IM, Giglio JS, Strassman R. A six-month prospective evaluation of personality traits,

psychiatric symptoms and quality of life in ayahuasca-naïve subjects. J Psychoactive Drugs. 2009. 41(3):205-12.

  1. Da Silveira DX, Grob CS, de Rios MD, Lopez E, Alonso LK, et al. Ayahuasca in adolescence: a preliminary

psychiatric assessment. J Psychoactive Drugs. 2005. 37(2):129-33.

  1. Doering-Silveira E, Lopez E, Grob CS, de Rios MD, Alonso LK, et al. Ayahuasca in adolescence: a

neuropsychological assessment. J Psychoactive Drugs. 2005. 37(2):123-8.

  1. Fábregas JM, González D, Fondevila S, Cutchet M, Fernández X, et al. Assessment of addiction severity among

ritual users of ayahuasca. Drug Alcohol Depend. 2010. 111(3):257-61.

  1. Bouso JC, González D, Fondevila S, Cutchet M, Fernández X, et al. Personality, Psychopathology, Life Attitudes

and Neuropsychological Performance among Ritual Users of Ayahuasca: A Longitudinal Study. PLoS One.

2012;7(8):e42421. (http://www.plosone.org/article/info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal.pone.0042421).