Ibogaina o substanta psihoactiva, un alcaloid natural obtinut din radacina si scoarta plantei africane Tabernanthe Iboga.  Studiile pe animale, inteviurile si declaratiile subiectilor sugereaza faptul ca ibogaina elimina sevrajul, inverseaza procesul de toleranta, inhiba dorinta si impiedica reluarea comportamentului de dependenta fata de substantele opioide, in special heroina.

 

Dovezi ale eficientei

 

Ibogaina reprezinta o unealta promitatoare in tratamentul impotriva dependentelor de substantele opioide. Momentan, nu exista tratamente eficiente pentru a combate dependenta si in special recidiva. Terapiile existente duc lipsa de substante farmaceutice care sa indeplineasca acest scop. Tratamentele farmacologice si psihologice standard se bazeaza la randul lor pe utilizarea altor tipuri de opioide cum ar fi: morfina, metadona si oxycontin, insa cu o rata limitata de succes.

Studiile preclinice arata o diminuare considerabila a dependentei de substante precum cocaina, amfetaminele, metamfetaminele, alcoolul si nicotina (1). Exista o lucrare ce descrie tratamentul pentru un numar de 33 de persoane dependente de opioide cu o rata de succes de 88% . Astfel, 29 dintre subiecti au renuntat complet la dependenta (2).  Un alt studiu s-a concluzionat cu faptul ca simptomele sevrajului au fost eliminate in 24 de ore (3).  Nu s-au desfasurat inca studii clinice controlate care sa demonstreze eficienta clinica a ibogainei.

Informatiile survenite din relatari ale surselor neoficiale sustin ca o singura doza de ibogaina este capabila de a mentine un nivel scazut al impulsului de consum pentru o perioada de cateva saptamani. Exista un singur studiu independent pe un numar de 21 de persoane dependente care indica o rata de renuntare la opioide de 67% dupa tratamentul cu ibogaina. Pentru restul de 33% s-a semnalat o diminuare a consumului in urmatoarea perioada.  Media de dependenta de opioide a subiectilor era de 21.8 luni.

Tratamentele independente cu ibogaina s-au raspandit in toata lumea in ultimele trei decade. Majoritatea au loc in clinici private sau in laboratoare clandestine . Pana in anul 2006 au fost semnalate peste 3400 de tratamente clandestine. Majoritatea pacientilor au optat pentru aceasta varianta de tratament ca ultima speranta de a elimina dependenta de substante opioide, in special heroina (5).

Popularitatea ibogainei este in continua crestere in contextele neoficiale, devenind o unealta tot ma utilizata in tratamentul dependentelor.

 

 

Mecanism de actiune

 

Ibogaina (12-methoxyibogamine) este principalul dintre cei 12 alcaloizi ai plantei Tabernanthe Iboga. Dupa ingerare, ibogaina este metabolizata de catre citocromul P450 2D6 in noribogaina (12-hydroxyibogamina) (6). A fost demonstrat ca noribogaina persista la nivelul plasmei pentru minimum 24 de ore de la ingerarea ibogainei si s-au facut speculatii ca noribogaina ar putea media selectiv efectele anti-dependenta care ar persista o perioada extinsa de timp.  Ibogaina si noribogaina interactioneaza cu mai multe sisteme diferite de neurotransmitatori, fiecare dispunand de un vast teritoriu metabolic, farmacokinetic si numeroase posibilitati de afinitate. Atat ibogaina cat si noribogaina poseda anumite mecanisme comune de actiune, insa profilele lor farmacologice difera. Astfel, mecanismul anti-dependenta al ibogainei nu este foarte clar inca.

Ibogaina interactioneaza cu receptorul NMDA (N-methyl-D-aspartate), receptorii opioizi K1, K2,  cei ai serotoninei (5HT2 si 5HT3), muscarinic M1 si M2, nicotinic acetilcholin si actioneaza ca si inhibator monoaminoxidaza.

Acest prolific mecanism de actiune al ibogainei pare sa fie motivul eficientei sale sporite in tratamentul pentru o gama asa larga de dependente.

Un alt mecanism de actiune recent descoperit ajuta la explicarea efectului anti-dependenta al ibogainei. Aceasta pare sa activeze calea pentru proteina GDNF ( gial cell line–derived neurotrophic factor) in zona ventrala a creierului.  Dovezile arata ca GDNF are un rol aparte prin faptul ca se opune actiunii negative a excesului de droguri sporind abilitatea de supravietuire a neuronilor dopaminergici. Aceste transformari produse de proteina GDNF pot conduce catre remodelare sinaptica si modificarea reactiei sistemului dopaminergic mesolimbic, in acest fel protejand sistemul impotriva neuroadaptarilor cauzate de abuzul de droguri (7).

Mai mult decat atat, ibogaina activeaza remodelarea metabolismului celular fundamental sporind eficienta sistemelor anti-oxidative psihosociale si diminuand nevoile metabolice bazale. Seteaza un nou prag de echilibru metabolic ce economiseste energie pe care o pune la dispozitie in cazuri de necesitate. Organismului ii sunt imbunatatite performantele fizice si mentale putand face fata unui nivel sporit de stres  fara a risca imbolnavirea. Pe baza aceluiasi principiu, ibogaina vine in ajutor procesului de refacere  dupa boala, incluzand aici si sindromul dependentei.

In cele din urma, spre deosebire de alte substante psihoactive cu potential de abuz, ibogaina nu amplifica nivelul dopaminei in nucleus accumbens, asa ca nu exista efectul de “recompensa” si deci potentialul de abuz al ibogainei este inexistent.

Cu toate acestea, in Statele Unite cat si in cea mai mare parte a tarilor lumii aceasta substanta este clasificata in categoria 1, cea a substantelor cu “potential  sporit de abuz si fara valoare medicala”.

 

 

Psihologia

 

Experienta cu substanta psihoactiva ibogaina este formata din 3 etape diferite (4)(9).

In prima etapa ( 0-1 ore) efectele incipiente se fac simtite. Acestea se manifesta prin modificarea graduala a perceptiei corpului, auditiva si vizuala. Pot aparea simptome de slabire a functiilor motorii si senzatia de “gura uscata”.

Cea de a doua etapa (1-10 ore) este reprezentata de starea onirica sau “vis lucid”. Pacientii stau in pozitie orizontala si experimenteaza efectele vizuale si cognitive ale ibogainei: viziuni cu ochii inchisi, sunete si transformari ale perceptiei de spatiu si timp. In aceasta etapa, miscarea poate produce stari de greata. Imaginile percepute in aceasta stare onirica pot varia in continut si simbolistica. Se pot experimenta amintiri din copilarie, imagini ale persoanelor decedate, mituri din cultura proprie, calatorii prin planurile mintii. De obicei nu este experimentata incarcatura emotionala atasata de aceste imagini scenice. De asemenea a fost semnalata incheierea subita a acestei stari de “vis lucid”.

Cea de-a treia etapa (10-36 ore) este reprezentata de o stare cognitiva de adanca introspectie. In urma evaluarilor pacientilor au fost raportate experiente profund transformative la nivel emotional legate de relatii, decizii importante, amintiri traumatizante. Subiectii devin constienti de noi alternative si perspective ale propriilor vieti, ceea ce rezulta adesea in manifestarea unei atitudini mai responsabile fata de deciziile viitoare, o abordare plina de intelegere si compasiune fata de propria persoana si experientele din memorie.

 

Siguranta

 

Desi ibogaina pare a fi un medicament promitator pentru tratarea dependentei de droguri, au fost totusi raportate si evenimente adverse in conditiile utilizarii in contexte fara supraveghere medicala. Persoanele suferind de afectiuni cardiovasculare sub influenta altor medicatii au intampinat complicatii in timpul experientei cu ibogaina.

Intre anii 1990 si 2008, au fost inregistrate 15 cazuri de deces in urma administrarii unei doze de ibogaina, toti pacientii reprezentand cazuri de comorbiditate si fiind sub influenta altor tipuri de medicatie (12). De aceea este recomandat ca persoanele suferind de afectiuni ale inimii sau obezitate sa nu experimenteze ibogaina sub nici o forma. O cura de detoxifiere este recomandata inaintea experientei. Substantele sau alimentele descompuse de enzima CYP 450 2D6 ar trebui evitate, intrucat pot interactiona cu efectele ibogainei si produce bradicadie  si extinderea intervalului QT (depolarizarea si repolarizarea ventriculelor).

Persoanele ce prezinta sangerari sau diverse forme de accidentari recente ar trebui sa se fereasca de acest tip de tratament. Un alt set de factori de risc il reprezinta embolismul pulmonar, astmul, boala Crohn, epilepsia, diabetul, atacurile de panica, hepatita, problemele rinichilor, afectiunile ulceroase si sarcina.

Cele mai des raportate efecte secundare dupa o doza de ibogaina au fost greata si ataxia. Fluxul respiratiei, presiunea sistolica si diastolica, pulsul, nu au aratat semne de modificare pe parcursul tratamentului.  Au fost semnalate insa cazuri de respuns hipotensiv pentru pacientii dependenti de cocaina (13).

Contextele in care experientele cu ibogaina au avut loc variaza intre locatii amenajate din punct de vedere medical si sub supraveghere psihologica (ECG, EGG sau monitorizare Holter, teste ale sangelui, etc.) pana la locatii fara nici un fel de conditii speciale de tratament si observatie.  O analiza comparativa a factorului siguranta intre ibogaina si metadona indica faptul ca ibogaina reprezinta o ratie acceptabila a parametrilor risc-beneficii.

 

Referinte:

 

  1. Maciulaitis R, Kontrimaviciute V, Bressolle FM, Briedis V. Ibogaine, an anti-addictive drug: pharmacology and time to go further in development. A narrative review. Hum Exp Toxicol. 2008; 27(3):181-94.
  2. Alper KR, Lotsof HS, Frenken GM, Luciano DJ, Bastiaans J. Treatment of acute opioid withdrawal with ibogaine. Am J Addict. 1999; 8(3):234-42.
  3. Mash DC, Kovera CA, Pablo J, Tyndale RF, Ervin FD, Williams IC, Singleton EG, Mayor M. Ibogaine: complex pharmacokinetics, concerns for safety, and preliminary efficacy measures. Ann N Y Acad Sci. 2000; 914:394-401.
  4. Bastiaans E. Life after Ibogaine. An exploratory study of the long-term effects of ibogaine treatment on drug addicts. Science Internship Report, Vrije Universiteit Amsterdam. http://www.ibogaine.desk.nl/ ibogaine_udi_bastiaans.pdf
  5. Alper KR, Lotsof Alper KR, Lotsof HS, Kaplan ChD. The ibogaine medical subculture. J. Ethnopharmacol. 2008; 115: 9–24.
  6. Alper K. Ibogaine: A review. In Alpert KR, Glick SD, Cordell GA (Eds.) Ibogaine: Proceedings of the First International Conference (Also published as Volume 56 of The Alkaloids Chemistry and Biology). San Diego: Academic Press, pp 1-38., 2001.
  7. Carnicella S, Ron D. GDNF–a potential target to treat addiction. Pharmacol Ther. 2009;122(1):9-18 8. Paškulin R, Jamnik P, Danevčič T, Koželj G, Krašovec R, Krstić-Milošević D, Blagojević D, Štrukelj B. Metabolic plasticity and the energy economizing effect of ibogaine, the principal alkaloid of Tabernanthe iboga. Journal of Ethnopharmacology 2012; 143 (2012) 319–324.
  8. Lotsof HS, Alexander NE. Case studies of ibogaine treatment: Implications for patient management strategies. Alkaloids Chem Biol. 2001; 56:293-313.
  9. Maas U, Strubelt S. Fatalities after taking ibogaine in addiction treatment could be related to sudden cardiac death caused by autonomic dysfunction. Med Hypotheses. 2006; 67(4):960-4.
  10. Hoelen DW, Spiering W, Valk GD. Long-QT syndrome induced by the antiaddiction drug ibogaine. N Engl J Med. 2009; 360(3):308-9.
  11. Alper KR, Stajić M, Gill JR. Fatalities temporally associated with the ingestion of ibogaine. J Forensic Sci. 2012 Mar;57(2):398-412.
  12. Mash DC, Kovera CA, Pablo J, Tyndale R, Ervin FR, Kamlet JD, Hearn WL. Ibogaine in the treatment of heroin withdrawal. Alkaloids Chem Biol. 2001;56:155-71.