Din ce in ce mai multe rezultate pozitive ies la iveala in ceea ce priveste potentialul terapeutic al “ciupercilor magice”. De curand, institutul John Hopkins, deja celebru pentru cercetarea substantelor psihedelice, a fost initiat un program de tratament pentru un mic numar de fumatori cu nenumarate incercari de a renunta la tigari, esuate. Cercetatorii au creat un context de analiza al comportamentului cognitiv pentru subiecti, carora li s-a administrat psilocibina, compusul psihoactiv al ciupercilor magice.  Rata de succes a fost uimitoare, 80% dintre acestia au renuntat la fumat in urmatoarea jumatate de an, fapt cu adevarat remarcabil, tinand cont ca nici o alta metoda nu a dat asemenea randament.

 

Psihiatrul Matthew W. Johnson, unul din autorii studiului, declara: “ Rata de succes este de 35 procente in cazul utilizarii vareniclinei, cel mai cunoscut madicament in cazurile dependentei de tutun. Alte tratamente precum inlocuitorii nicotinei sau terapiile comportamentale au inregistrat rata de succes sub 30 procente. Insa trebuie subliniat faptul ca aceste rezultate nu incurajeaza utilizarea psilocibinei pe cont propriu de catre fumatori. Totul s-a desfasurat intr-un cadru terapeutic, cu mare atentie si rigurozitate. Renuntarea la fumat survine ca urmare a administrarii psilocibinei alaturi de consiliere de specialitate, intrucat substanta declanseaza in subiecti un profund proces introspectiv care trebuie ghidat corespunzator spre a se obtine rezultatele dorite”.

 

Cei 15 participanti la studiu, sanatosi din punct de vedere fizic si psihic, cu o medie de varsta de 51 de ani, au fumat in medie 19 tigari pe zi in ultimii 31 de ani. Acestia au incercat in mod repetat sa renunte. Zece dintre ei avusesera experiente de constiinta modificata cu ajutorul halucinogenelor, insa media de ani de la ultima experienta era de 27. Doar cinci persoane au declarat ca nu experimentasera nimic altceva in afara de alcool.

 

Dupa ce au fost informati asupra efectelor psilocibinei, cea dintai doza le-a fost administrata in ziua in care fiecare dintre ei a decis sa renunte la fumat. Doua doze ulterioare le-au fost administrate, la 2 respectiv 8 saptamani.  In timpul fiecarei sesiuni care dura aproximativ 6 ore, participantii au fost monitorizati indeaproape de membri ai echipei de studiu. Mare parte din timp a fost petrecut in pozitie comfortabile, utilizandu-se masca pentru ochi si muzica specifica pentru ghidarea introspectiei.

Programul a inclus si o sesiune de consiliere saptamanala in care subiectii au fost ghidati in utilizarea diverselor tehnici terapeutice printre care, folosirea unui jurnal in care sa se noteze detalii despre momentele in care apare tentatia.

Echipa de cercetatori mentioneaza ca psilocibina are proprietatea de a dizolva tiparul mental si comportamental al dependentei, adanc inradacinat in subiecti dupa un numar asa mare de ani. Efectele benefice ale tratamentului s-au dovedit a ramane active, chiar si la o perioada mai indelungata dupa experienta psihedelica.

Echipa a mai fost formata din Albert Garcia-Romeu, Mary P. Cosimano si Roland R. Griffiths, toti facand parte din departamentul de cercetare psihedelica in cadrul  Johns Hopkins University.